ISTORIA MADAGASCARULUI
Primul om cunoscut pentru a vedea Madagascar, a fost un căpitan de mare portughez, Diogo Dias, care a zărit insula pe data de 10 august 1500, după ce a fost suflat în altă direcție de către vânt, pe drumul spre India. El a numit insula St Lawrence. Mai târziu, în anii 1500, portughezi, francezi, olandezi și englezi au încercat să stabilească toate aşezările de tranzacţionare în Madagascar. Toate aceste încercări au eşuat din cauza condiţiilor ostile şi lupte grele de către războinicii din Madagascar.
Europenii au luat primul punct de sprijin în Madagascar, la sfârșitul anilor 1600, atunci când piraţi domineau coasta de est a insulei. Acești pirați au utilizat Madagascar ca bază, pentru atacarea navelor ce aduceau bunuri înapoi, spre Europa, din India. În anii 1700, francezii au încercat să stabilească poziţii militare pe coasta de Est, dar au eșuit din nou. La începutul secolului al 19-lea singurul teritoriu, către ce francezii au avut drept, a fost insula Sainte Marie.
Între timp, în secolul al 17-lea, Sakalavii de pe coasta de vest au stabilit primul regat al Madagascarului. În 1810, rivalii lor, Merina, au stabilit un regat asupra celor de rest de pe insulă. Regele lor, Radama I, a stabilit relaţii cu englezi şi a deschis ţara spre misionarii de limba engleză, care au răspândit creştinismul, în întreaga insulă şi au transcris malagașa, într-o limbă scrisă. Sub domnia lui Radama, o micâ revoluţie industrială a adus industrie pentru insulă. După moartea lui Radama, el a fost urmat pe tron de către văduva lui, Ranavalona I, care a terorizat țara pentru 33 de ani prin persecutare creştinilor, evacuând străinii, executând rivalii politici, precum şi revigorând obiceiul de a ucide copiii născuţi în zilele de ghinion. După moartea ei, relaţiile cu Europa au fost restaurate.
În 1883, Franţa a invadat Madagascar şi în 1896 au exercitat putere asupra insulei, care a devenit o colonie franceză. Franţa a folosit Madagascar ca sursă pentru lemn si condimente exotice, precum vanilie. Malgaşii au avut două mari răscoli împotriva francezilor, în 1918 şi 1947, dar ţara nu a obţinut independenţâ până la 26 iunie 1960.
În 1975, Didier Ratsiraka a preluat controlul ţării. El a domnit asupra Madagascarului ca un dictator, până când a fost înlăturat în 1991, pe fondul unui colaps economic. El a recăpătat preşedinţia la scurt timp după aceea şi a condus până la pierderea alegerilor atacate în 2001. Noul preşedinte, Marc Ravalomanana, a promis să aducă democraţie în ţară. Având începutul carierei sale prin vânzare de iaurt, pe străzi, din spatele bicicletei lui, Ravalomanana a construit un imperiu de afaceri şi a devenit cel mai bogat om în Madagascar. În anul 2005, el încâ mai este preşedinte şi economia continuă să se îmbunătăţească.